Urăsc lunea!
 O urăsc căci înseamnă încă un început fără tine.
Începe săptămâna fără sentimente şi la fel se va termina.
 Alerg debusolat de la o zi la alta fără să văd,
fără să ştiu…săptămâna-i gata, iar tu …
 n-ai apărut cu zâmbetul tău larg, în calea mea,
să-mi luminezi cerul plin de norii amărăciunii.
Poate când nu vei mai avea unde să mergi ,
căci nimeni nu te va mai aştepta,
vei vrea să fugi să mă îmbrăţişezi cu dor,
să mă minți că tu chiar mă iubeai,
 dar nu te lăsa mândria să mi-o spui.
Te temeai că dacă suni s-a terminat cu viaţa ta…
Chiar credeai că sunt un monstru…
Prea târziu…să plângi în van.