Orașul noaptea…

Written by sebastiangeorgeurda

October 6, 2018

Am priviti adesea orașul studenției mele,
L-am judecat, învinovățit, exonerat,
Dar nu l-am iubit decât noaptea…
Vălul negru ce-l acoperă,
lânsând doar lumini pierdute și liniște,
în conferă o aură de mister…
Aproape că cerul și stele lui se reflectă perfect.

Noaptea, agitația zilei lasă loc unei liniști sincere,
Gălăgia zilei se transformă în șoaptele nopții,
Orice lumină ce străpunge sublim negura,
are povestea ei…
Oare ce povești ne-ar spune luminile nopții dacă ar putea vorbi?
Câtă dragoste, câtă ură, cât adevar, câtă minciuna, le-a fost dat să vada?

Noaptea mă încearcă un sentiment de dor…

You May Also Like…

Ai scăpat…

Ai scăpat…

Draga mea, voiam să-ți dau o veste bună, Voiam să te anunț că ai scăpat... N-am să te mai caut niciodată Și nici în...

Adunare

Adunare

Onorată adunare a personalităților, Vă rog să ocupați loc, începem! Neatentule! Lasă telefonul! Nu, speranță, nu ne va...

Frunza

Frunza

Oare cum e să trăiești ca frunza-n vânt?Să te lași purtat de orice adiere, să cazi,Să te ardă soarele amiezii și să nu...

0 Comments