Bătaia aripilor unui fluture, poate stârni un uragan pe cealaltă parte a pământului…
Dar dacă evenimentele astea sunt complet independente?
Dacă bietul fluture n-are nimic de-a face cu urganul ce-a mistuit o parte de glob?
Ș-atunci, de ce tindem unii să le legăm?
Cum se face că evenimente ce s-au întamplat complet independent sunt legate prin linii invizibile pentru a forma o noua poveste?
Ce imaginație iți trebuie ca să poți conecta informații complet independente?
Și de ce ai face asta?
În fond, oricât ai încerca să aflii totul, să aflii fiecare mic detaliu ca apoi să faci imaginea de ansamblu, tot obții doar atât, doar o imagine…
Ca o pădure… Vezi prima linie de copaci și știi că e o pădure, dar câțiva kilometrii mai încolo, vei identifica aceași pădure, prin prisma altor copaci
Evenimente idenpendente, observate cât mai obiectiv, prin prisma gândirii noastre tind să aibă legătura, iar apoi, acel context nou format, pare să fie adevarul…
Nu contează câte confirmari sau infirmari ai primi, obiectivitatea observaților, iți dă un sens de obiectivitatea a contextului
E evident că….
Singurul lucru care e evident e că pentru fiecare în parte altceva e evident…
Frumos paradox. Face parte din frumusetea vieții
Și greutatea ei…
Si pana la urmă n-ai decat să-l accepți sau să continui să speri
La urma urmei ce vina are fluturele că a zburat, iar noi l-am invinovățit pentru o calamitate?
Ai scăpat…
Draga mea, voiam să-ți dau o veste bună, Voiam să te anunț că ai scăpat... N-am să te mai caut niciodată Și nici în...
0 Comments