Mă scuzați, distinsă audiență,
Sunt puțin cam obosit
N-am energie nici să plâng,
Cât despre râs… e o amintire dragă.
Pentru că dumneavoastră m-ați stors de vlagă
Strop cu strop… cred ca doreați să vedeți cât de multe pot
Ați aflat, am răbufnit, nu pentru batjocura domniei voastre am venit.
Îmi pare rău că folosesc cuvinte grele,
Dar vād că situația o cere.
Nu vedeți c-ar trebui să vă opriți?
Vă e greu să ne-nțelegeți?
Vă e greu să fiți oameni cu noi?
Realitatea e mult prea departe de voi!
Nu mai irosesc cuvinte să strig.
Le doresc copiilor voştri, profesori ca voi!