Tu eşti ce-a fără de-nceput,
Tu eşti al meu, sfârşit necunoscut,
Tu eşti a soarelui lumină
Tu eşti pe veci a mea regină!

Tu eşti zâna nimănui,
Tu eşti substanţa dorului dintâi
Tu eşti a sufletului meu abis,
Tu , nu eşti decât un vis.

Tu eşti o frunzâ-n vântul primăverii,
Tu eşti un fruct al plăcerii,
Tu eşti sursa, focul ce arde
Tu eşti apa ce dispare.

Tu vei fi pământul celor care vor
Să nu simtă ca mine , al tău fior…
Tu vei fi pe veci a mea uitare.
Tu nu eşti decât , o mică scăpare!